Importanţa menţinerii unui nivel optim de oxigen

Oxigenul medicinal este utilizat pe scară largă în fiecare structură de asistenţă medicală, cu aplicaţii de la anestezie până la terapia prin inhalaţie. Calitatea îngrijirii şi siguranţa sunt, fără îndoială, decisive, fiind deci esenţial ca oxigenul să fie manevrat cu o grijă extremă.

            Progresele în utilizarea terapeutică a oxigenului au avut ca rezultat utilizarea sporită a mai multor proceduri clinice, printre care:

• În tratamentul hipoxiei şi hipoxemiei;
• În timpul intervenţiei chirurgicale, pentru a menţine oxigenarea ţesuturilor sub anestezie;
• Ca parte a resuscitării;
• În ventilaţia mecanică a plămânilor, pentru tratamentul depresiei respiratorii;
• În tratamentul unor boli, precum boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), pneumoconioza, pneumonia, infarctul şi embolismul pulmonar;
• În tratamentul sindromului respirator la nou-născuţi;
• pentru cefaleea în ciorchine;
• În tratamentul arsurilor respiratorii şi ca parte a celui mai bun standard de îngrijire în cazul intoxicării cu monoxid de carbon;
• În îngrijirea la domiciliu, pentru pacienţii care necesită terapie cu oxigen pe termen lung sau ventilaţie mecanică.

Pe lângă cele amintite mai sus, cercetările arată că aproape toate procesele de îmbolnăvire pot fi legate de deficiența de oxigen. Să luăm exemplul infecţiilor de la nivelul cavităţii bucale: bacteriile sunt împărțite în două tipologii – cele care pot supraviețui numai cu oxigen (aerobic) și cele care o pot face fără (anaerob). Bacteriile anaerobe („rele”) apar adesea în cazurile de infecții. În ceea ce priveşte cavitatea bucală, practic toate problemele care apar – cum ar fi caria, infecțiile gingivale și halitoza – sunt cauzate de bacterii anaerobe. Bacteriile aerobe, pe de altă parte, au proprietăți utile și asigură menținerea echilibrului florei bacteriane.

Cu toate acestea, substanțele antibacteriene utilizate pentru tratarea pacienților nu vor face diferența între „bun” și „rău”, ci vor ucide toate bacteriile, dând naștere la un dezechilibru al florei bacteriane. Aplicând o doză mică de oxigen pe o perioadă mai lungă de timp, ne vom asigura că numai bacteriile anaerobe sunt distruse. Pe lângă faptul că are această proprietate antibacteriană, oxigenul este, de asemenea, o substanță antifungică și antihistaminică.

Dacă fără alimente putem trăi câteva săptămâni, fără apă putem supraviețui câteva zile, fără oxigen nu putem sta mai mult de 4-5 minute.

Substanțele nutritive care intră în organismul nostru folosesc oxigenul pentru a transforma energia lor potențială într-o energie utilizabilă. El trebuie să fie prezent în organism,pentru ca toxinele să poată fi eliminate și pentru ca sistemul imunitar să poată face față bolilor.

Cea mai mare parte a vieții moderne se desfășoară în condiţii de stres, anxietate, mediu poluat și carențe alimentare, privând organismul de aportul de oxigen necesar. La începuturi, concentrația de oxigen în aer era de 38% . În anii ’90 însă, această concentrație ajunsese în marile orașe la 15% și în zonele industriale poate scădea până la 10%. Corpul nostru primește astăzi considerabil mai puțin oxigen. Cauzele sunt multiple: poluarea mediului, tăierea masivă a pădurilor, fumatul activ și pasiv, scăderea consumului de apă, sedentarismul, stilul de viaţă haotic.

Există în mod cert o strânsă legătură între nivelul de oxigen din organism și un organism nesănătos. Este important să se rețină faptul că stresul, frica, anxietatea, grijile, depresia interferează cu procesul respirator și reduc cantitatea de oxigen intrată în organism, ceea ce poate conduce la boală. Așadar, cheia dobândirii unui corp puternic constă în alimentareaacestuia cu oxigen, deoarece numai astfel celulele pot funcționa corespunzător.

Pentru a putea şti cu certitudine care este nivelul saturaţiei de oxigen din sânge, este nevoie de un pulsoximetru. Iar pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii din toate punctele de vedere, cu precădere în această perioadă, de mare ajutor este oxigenul prin inhalare, dat fiind faptul că hipoxia sau lipsa de oxigen în țesuturi este cauza fundamentală a tuturor bolilor degenerative.